Dreptul familiei

I. Scurte mențiuni

Aceste informații vizează atât colegii avocați cât și persoanele din afara porfesiei.

Scriu acest articol pentru ca cei vizați să economisească resurse (timp și bani) în gestionarea unei viitoare proceduri de transcriere.

II. Ce înseamnă transcrierea unui act de stare civilă din strătinătate în România

A transcrie sau a recunoaște un act de stare civilă (certificat/extras/extras multilingv de căsătorie/naștere/deces) eliberat de o autoritate străină  în România presupune eliberarea unui nou document care cuprinde mențiunile din actul străin.

La ce folosește acest lucru? Pentru a fi recunostut statutul de soț/descendent etc al persoanei în cauză pe teritoriul România și pentru a putea beneficia de drepturile care rezultă din această calitate.

III. Detalii privind procedura

Ce acte sunt necesare? În mod evident o cerere, actele care se doresc a fi transcrise/recunoscute, apostilate sau supralegalizate și traduse în limba română[1] și alte declarații pe propria răspundere (formulare tipizate, de cele mai multe ori).

Procedura este gratuită, nu se achită nicio taxă.

Cui ne adresăm? Fie primăriei de la domiciliul soțului român, fie primăriei de la ultimul domiciliu din România în cazul în care soții nu mai locuiesc în țară fie Primăriei Sectorului 1 pentru cetățenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România.

Cât durează? În mod normal, 30 de zile. În fapt, depinde de gradul de încărcare a biroului de transcrieri.

IV. Caz particular: acte de stare civilă eliberate de autoritățile din Kosovo (Serbia)

La data de 17 februarie 2008, Kosovo și-a declarat în mod unilateral independența față de Serbia. Statul român nu recunoaște independența unilateral declarată.  Prin urmare, din perspectiva autorităților române, Kosovo este o provincie din cadrul Serbiei aflată sub administrarea provizorie a United Nations Interim Administration Mission in Kosovo-UNMIK[2] în conformitate cu Rezoluția Consiliului de Securitate a Organizației Națiunilor Unite nr.1244/1999.

Așadar, din punctul de vedere al statului român, singura autoritate care reprezintă Kosovo în plan internațional este UNMIK.

Ceea ce înseamnă că actele de stare civilă care se doresc a fi transcrise în România trebuie să parcurgă următoarea procedură[3] înainte de a se depune cererea de transcriere:

1. Certificarea documentului de către UNMIK

Aceasta debutează cu o cerere redactată în limba engleză adresată UNMIK. Ulterior, Biroul de Legătură pentru Afaceri Juridice din cadrul UNMIK certifică autenticitatea actelor care se doresc a fi transcrise.

2. Supralegalizarea semnăturii și sigiliului UNMIK de către Biroul de Legătură al României în Kosovo

3. Supralegalizarea semnăturii și sigiliului Biroului de Legătură al României în Kosovo de către Biroul Legalizări din cadrul Departamentului Consular

În esență, procedura recunoașterii actelor străine de stare civilă nu este una complexă, dar necesită răbdare și o documentare atentă cu privire la relațiile interstatale dintre România și statul emitent.

NOTE

[1] Excepție de la obligația traducerii în limba română fac extrasele multilingve confrom dispozițiilor art.4 al Normelor Metodologice din 2013 de punere în aplicare a prevederilor Convenţiei nr. 16 a Comisiei Internaţionale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976:

Extrasele multilingve ale actelor de stare civilă eliberate în condiţiile Convenţiei nr. 16 de către autorităţile competente ale statelor părţi la această convenţie, altele decât România, sunt recunoscute de către autorităţile şi instituţiile publice române fără traducere, legalizare sau altă formalitate echivalentă şi se utilizează în aceleaşi condiţii ca şi certificatele de stare civilă.

[2] https://unmik.unmissions.org/

[3] Conform adresei nr.G5-1/6.742/22.03.2012 comunicate de către Direcția Relații Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe