Drept penal

Când vorbim despre victimă, ne gândim la persoana împotriva căreia a fost săvârșită o infracțiune.

Cadrul legislativ relevant este reprezentat de dispozițiile Legii 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor.

Materialul de mai jos nu își propune prezentarea exaustivă a dispozițiilor Legii 211/2004, ci mai degrabă punctarea pragmatică a unor aspecte pe care autorul le găsește a fi esențiale.

Cui se poate acorda acest drept

Dreptul la acordarea unei compensații financiare nu este recunoscut victimelor infracțiunilor  în general, ci doar următoarelor categorii de persoane asupra cărora au fost săvârșite:

- o tentativă la infracțiunile de omor și omor calificat;

- o infracțiune de vătămare corporală;

- o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală;

- o infracțiune de viol, act sexual cu un minor sau agresiune sexuală;

- o infracțiune de trafic de persoane sau trafic de minori;

- o infracțiune de terorism;

- orice altă infracțiune intenționată comisă cu violență.

De remarcat aici că dispozițiile art.21, alin.1, lit.b ale Legii 211/2004 prevăd că de acest drept se pot prevala și soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea celor decedați în urma infracțiunilor enumerate anterior .

De asemenea, dreptul la compensație financiară este recunoscut nu numai victimelor cetățeni români, ci și cetățenilor străini sau apatrizilor care locuiesc legal în România, cetățenilor unui stat membru al Uniunii Europene sau cetățenilor străini sau apatrizilor cu reședința pe teritoriul unui stat al Uniunii Europene, aflați legal pe teritoriul României la momentul comiterii infracțiunii.

Limite

Dreptul la compensație  financiară comportă anumite limite și aceasta nu se acordă dacă, spre exemplu:

- fapta nu există, există, dar nu este prevăzută de legea penală ori a fost săvârșită în stare de legitimă aparare împotriva atacului victimei;

- victima este condamnată definitiv pentru participarea la un grup infracțional organizat;

- instanța reține în favoarea făptuitorului circumstanța atenuantă a depășirii limitelor legitimei apărări împotriva atacului victimei sau circumstanța atenuantă a provocării;

- victima nu a sesizat organele de urmărire penală în termen de 60 de zile de la data săvârșirii infracțiunii;

- victima nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal;

- victima a obținut repararea integrală a prejudiciului suferit de la o societate de asigurare;

 Menționăm aici că cererea de acordare a compensației financiare trebuie să fie introdusă într-un termen de un an sau de trei ani, după cum făptuitorul este cunoscut sau necunoscut. Termenul curge după caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal sau de la data la care procurorul a dispus clasarea dosarului.

Aspecte de fond și de procedură

Credem că este important  de punctat că obținerea unor sume de bani cu titlu de despăgubiri civile de la făptuitor sau de indemnizație de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârșirea infracțiunea, nu împiedică victima să obțină și o compensație financiară în temeiul dispozițiilor Legii 211/2004. În atare circumstanțe, sumele indicate anterior se scad din cuantumul compensației financiare acordate de către stat.

Mai mult, victima poate formula cerere de acordare a unui avans din compensația financiară totală solicitată, avans limitat la cuantumul a 10 salarii de bază minime brute pe țară stabilite pentru anul [1] în care victima a solicitat avansul.

Compensația financiară se poate acorda pentru:

(1) cheltuielile de spitalizare și alte cheltuieli medicale suportate de victimă;

(2) prejudiciile materiale rezultate din distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a bunurilor victimei ori din deposedarea acesteia prin săvârșirea infracțiunii [2];

(3) câștigurile de care victima este lipsită de pe urma săvârșirii infracțiunii;

(4) cheltuielile de înmormântare;

(5) întreținerea de care victima este lipsită din cauza săvârșirii infracțiunii.

Competența de soluționare a cererii aparține Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituite la nivelul tribunalului în a cărui circumscripție domiciliază victima. Comisia se pronunță asupra cererii printr-o hotărâre care poate fi atacată cu contestație la curtea de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.

***

Având în vedere că fondurile necesare pentru acordarea compensației financiare se asigură de la bugetul de stat, încurajăm petenții să urmăreacsă acordarea acestui drept în limitele unui optimism moderat cu privire la cuantumul sumelor obținute.

[1]  Pentru anul 2023, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost stabilit prin dispozițiile HG 1447/2022 la suma de 3000 lei/lună.

[2]   Cu limitarea la cuantumul maxim echivalent cu 10 salarii minime de bază brute pe țară stabilite pentru anul în care victima a formulat cerere de compensație financiară.