Dreptul muncii
Din data de 17 octombrie 2023 a intrat în vigoare Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex precum și a hărțuirii morale la locul de muncă.
Acest instrument legislativ își propune protejarea suplimentară a salariaților împotriva formelor de hărțuire și instituie noi obligații pentru instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, civile şi militare, precum şi pentru companiile private.
Materialul de mai jos nu își propune epuizarea tuturor resurselor legislative privitoare la dreptul fiecăruia la un mediu de lucru fără violență și hărțuire, ci mai degrabă punctarea pragmatică a unor aspecte pe care autorul le găsește a fi esențiale pentru angajatori și salariați.
- Definirea conceptului de hărțuire
Conform prevederilor metodologiei indicate supra, „Hărţuirea este un comportament nedorit, inclusiv de natură sexuală, care face o persoană să se simtă ofensată, umilită sau intimidată. Aceasta include situaţiile în care unei persoane i se solicită să se angajeze în activităţi sexuale ca o condiţie a angajării persoanei respective, precum şi situaţiile care creează un mediu ostil, intimidant sau umilitor. Hărţuirea implică mai multe incidente şi/sau acţiuni cu caracter repetitiv, care constituie hărţuire fizică, verbală şi nonverbală.”
Instrumentul legal oferă o definiție destul de complexă și cu privire la hărțuirea morală la locul de muncă. Astfel, aceasta este definită precum:
- „Orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele forme:a)conduită ostilă sau nedorită; b)comentarii verbale; c)acţiuni sau gesturi;”
sau
- „Orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.”
Câteva exemple de conduită care constituie hărțuire la locul de muncă:
-poveşti şi glume de natură sexuală, avansuri sexuale, invitaţii sociale repetate şi nedorite pentru întâlniri sau intimitate fizică;
-contact fizic nedorit, repetat;
- violență fizică;
-comentarii despre aspectul fizic sau caracterul unei persoane, de natură să cauzeze stânjeneală sau suferinţă;
-întrebări nejustificate, inoportune sau persistente despre vârsta, starea civilă, viaţa personală, interesele sau orientarea sexuală a unei persoane ori întrebări despre originea rasială sau etnică a unei persoane.
Deși nu ne propunem să epuizăm aici toate tipurile de comportament care ar putea reprezenta vreo formă de hărțuire, nu putem să nu punctăm câteva trăsături ale acestor manifestări precum: (1) se remarcă în raporturile de muncă[1]; (2) presupun o manifestare explicită; (3) sunt de natură a crea sentimente de ostilitate, inferioritate, umilire a angajatului; (4) au un caracter repetat sau coroborat.
- Obligații pentru angajator
Prin intermediul metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex precum și a hărțuirii morale la locul de muncă se instituie în sarcina angajatorilor și obligația de a institui o procedură internă privind soluționarea sesizărilor primite din partea salariaților.
Astfel instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, civile şi militare, precum şi companiile private au obligația de a pune în aplicare dispozițiile legale respectând Ghidul privind prevenirea şi combaterea hărţuirii pe criteriul de sex, precum şi a hărţuirii morale la locul de muncă, anexă a metodolgiei indicate supra. De menționat că angajatorii nu sunt obligați să folosească în mod expres ghidul indicat în metodologie, aceștia putând să-și elaboreze propriul instrument de reglementare internă, în acord cu dispozițiile legale.
În sarcina angajatorilor cade și responsabilitatea desemnării unei persoane sau a unei comisii care să se ocupe de primirea și soluționarea cazurilor de hărțuire.
Întreaga procedură internă se va desfășura având la bază principiul confidențialității, astfel încât persoana desemnată/membrii comisiei va/vor trebui să respecte prevederile art. 26 alin. (2) şi ale art. 39 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (respectiv încălcarea confidențialității poate duce la obligarea celui în culpă la plata daunelor-interese și
obligaţia de a respecta secretul de serviciu) și a dispozițiilor art.227 din Codul Penal- infracțiunea de divulgare a secretului professional care se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
De menționat că angajatorii au obligația de întocmi periodic un raport privind stadiul implementării procedurii interne și ritmul derulării acesteia (cazuri înregistrare, soluții, propuneri etc) către Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) din cadrul Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.
***
Această metodologie nu reprezintă singurul instrument legal în protejarea angajaților împotriva hărțuirii la locul de muncă. Acestuia i se adaugă prevederile Codului Muncii, Codului Penal, Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, HG nr. 262/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.
[1] Ceea ce presupune și cadrul „din afara biroului” precum deplasările în interes de serviciu, participarea la cursuri și seminarii organizate de angajator, relațiile de muncă cu partenerii angajatorului etc.